Proiectul internațional
„Relațiile interculturale ale germanilor basarabeni 1918-1940.

Un proiect-pilot pentru didactizarea izvoarelor scrise și orale”

În perioada 15 iulie – 31 decembrie 2020 în Republica Moldova s-a desfășurat proiectul internațional „Relațiile interculturale ale germanilor basarabeni 1918-1940. Un proiect-pilot pentru didactizarea izvoarelor scrise și orale” cu participarea membrelor Forumului Moldo-German (FMG). Proiectul a avut loc în cadrul unui proiect mai mare întitulat „Germana în Ucraina 2” (15.07-31.12.2020), organizat de Centrul de Cercetare Limba Germană în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est a Universității din Regensburg, Germania (Forschungszentrum Deutsch in Mittel-, Ost-, und Südosteuropa (DiMOS)), cu susținerea financiară a Comisarului Guvernului Federal pentru Cultură și Mass-media din Germania.

La proiect au participat patru cercetători cu reședința în Republica Moldova și o cercetătoare din Ucraina: istoricul Paulus Adelsgruber, conducătorul proiectului, Lector al Serviciului Austriac de Schimb (OeAD-Lektor) la Universitatea de Stat din Moldova (USM) și la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” (UPSC); politologul Josef Sallanz, Lector al Serviciului de Schimb Academic (DAAD-Lektor) la UPSC; membrele FMG: directorul executiv, filologul Cristina Grossu-Chiriac, Facultatea de Litere (USM) și istoricul Galina Corman, Facultatea de Istorie și Filosofie (USM); precum și filologul Natalija Holovina, din Ucraina, Universitatea Umanitară de Stat din Ismail, Facultatea Limbi Străine. În calitate de expert extern al proiectului a fost istoricul Mariana Hausleitner din Berlin, Germania. De asemenea la proiect a participat cu o publicație și Vladimir Andronachi din Chişinău, un bun cunoscător al fostelor sate ale germanilor basarabeni.

Proiectul-pilot a urmărit două scopuri: cercetarea interculturalității germanilor basarabeni și elaborarea unui concept didactic cu reflectare asupra activității actuale pedagogice în instituțiile superioare de învățământ. Participanții la proiect au acordat o atenție mare atât aspectului cercetării cât și celui didactic, încercând astfel să impulsioneze studiul moștenirii uitate a germanilor basarabeni în Republica Moldova și Ucraina. Interdisciplinaritatea a constituit principiul de bază a proiectului, ea fiind asigurată și de pregătirile academice diverse ale participanților. Primele rezultate ale cercetărilor realizate de participanții proiectului-pilot au fost prezentate în cadrul celei de-a XXVII-a conferințe internaționale on-line a profesorilor de limbă germană  și a  Uniunii Germaniștilor din Ucraina „Germanistica în spații interculturale: teorie și practică“ la 25-26 septembrie 2020. Rezultatele finale ale proiectului au fost publicate în limba germană în volumul de culegeri „Deutsch in der Ukraine. Geschichte, Gegenwart und zukünftige Potentiale“ Germana în Ucraina. Istorie, prezent și potențialuri pentru viitor Philipp, Hannes/Stangl, Theresa/Wellner, Johann (Ed.). Culegerea poate fi accesată și on-line (link-ul a se vedea mai jos). Contribuțiile noastre individuale precum și cea colectivă din această culegere urmează a fi prezentate mai jos.

O parte componentă a cercetării interculturalității l-a constituit studiul presei germanilor, precum și interviurile cu locuitorii actuali ai satelor unde au locuit germanii sau din satele vecine. Interesul principal l-au constituit pentru noi, locuitorii din generația în vârstă, care păstrează din prima sau a doua sursă amintiri despre foștii vecini. În pofida condițiilor de pandemie, participanții au reușit să realizeze interviuri în Chilia, Serpnewe, Tarutino, localități situate astăzi în Ucraina (N. Holovina) și în Moldova: Marienfeld, Ialpugeni, Albota (G. Corman; P. Adelsgruber). De asemenea au fost realizate interviuri și cu germanii basarabeni din Stuttgart, Germania. (P. Adelsgruber).  J. Sallanz a recurs la interviurile sale realizate în anii precedenți.

Civilizația și cultura germanilor basarabeni a fost studiată interdisciplinar sub aspectele istorie, politologie, lingvistică și literatură. Plasați în timp, loc și spațiu aceștia au fost văzuți pe de o parte, ca o parte componentă a culturii și civilizației germane (N. Holovina „Amintirea despre contactele interculturale în interviurile din fostele localități germane din Basarabia de sud”; C. Grossu-Chiriac „Reprezentarea interculturalității în presa germanilor basarabeni în perioada anilor 1918-1940”). S-a constatat, că în mod special aspectul lingvistic la studierea textelor germanilor basarabeni, păstrate în formă  de reviste sau  literatură  de memorie prezintă un mare potențial inclusiv din punct de vedere didactic, în predarea la facultățile de filologie germană și științele traducerii din instituțiile superioare de învățământ. Dar aspectul interculturalității germanilor, a relațiilor lor cu alte etnii, prezintă un mare potențial pedagogic. Acesta a fost studiat în baza izvoarelor și a perspectivei germanilor basarabeni. Constatarea existenței unei comunicări interculturale destul de intense între diferite etnii din regiunea multietnică a Basarabiei de sud vine să pună din nou în discuție teza existentă în istoriografie  a cercetătoarei Ute Schmidt despre lipsa ei, în societatea basarabeană a secolului al XIX-lea. Explorarea mecanismului atmosferei de bună înțelegere și pace existentă la acea vreme ar putea servi o bună experiență demnă de atenție și pentru zilele noastre de astăzi.     

Pe de altă parte a fost luată în considerație, pe lângă dezvoltarea culturală și interculturalitatea nemților basarabeni, și intercalarea Basarabiei în sistemul cultural și politic al Imperiului Rus în perioada anilor 1814-1918 și a României în perioada anilor 1918-1940. Fiind etnia basarabeană cea mai prosperă din punct de vedere economic și cultural, ea s-a bucurat de o atenție sporită din partea călătorilor și a altor observatori ruși. Acest fapt a generat apariția anumitor stereotipuri dar și prejudecăți în literatura de călătorie rusă, marcate de diferite contexte și premise istorice ale perioadei țariste. (G. Corman „Imaginea  germanilor-basarabeni în literatura de călătorie rusă în secolul al XIX-lea”). De asemenea, nemții basarabeni au trăit ca parte componentă a societății basarabene și perioada istorică din anii 1918-1940, încercând în felul lor să se poziționeze vizavi de noile provocări inclusiv și ale procesului de românizare. (M. Hausleitner „Românizarea în Basarabia și urmările ei pentru germanii basarabeni”). Astfel ei au trăit propria lor experiență în calitate de locuitori ai unui teritoriu, care a constituit o minge de joc a marilor puteri din zonă. Experiență din care pot fi trase învățăminte utile și pentru zilele noastre de astăzi.

În același timp germanii basarabeni au continuat și în această perioadă a anilor 1918-1940 să conviețuiască armonios cu etniile locuitoare din zonă, precum bulgarii, ucrainenii, rușii (inclusiv lipovenii), găgăuzii și moldovenii. (P. Adelsgruber „Amintiri  despre inter-etnicitate. Interviurile cu germanii basarabeni în anul 2020”). Un fapt important constatat pe parcursul întregii perioade 1814-1940 este rolul mare jucat de nemții basarabeni alături de evrei în dezvoltarea economică a Basarabiei. Acest fapt a dus la prevalarea unui schimb intercultural intens al germanilor cu celelalte etnii vecine în contexte legate, în mod special, de relații de muncă, de exemplu în cazurile când erau angajați ucenici sau argați bulgari și ruși la întreprinderile meșteșugărești și în gospodăriile țărănești germane.

De asemenea, tema germanilor basarabeni a fost încadrată în actualitatea zilelor de astăzi.  În contextul faptului că Republica Moldova, în mod special, partea sa de sud, ca și partea de sud-vest a regiunii ucrainene Odessa, rămân a fi teritorii multietnice, proiectul încearcă să trezească interesul și să impulsioneze studierea culturii și istoriei celorlalte minorități etnice și naționale locuitoare și astăzi, precum ucrainenii, găgăuzii, bulgarii, rușii (inclusiv lipoveni) și moldovenii. Una din aceste filiere și surse este literatura de memorie a germanilor basarabeni (J. Sallanz „În căutarea urmelor germanilor basarabeni. Literatura de memorie în predarea limbii germane în Republica Moldova”).

Pe lângă contribuțiile individuale, participanții proiectului au elaborat și un studiu colectiv în care au prezentat experiența și perspectiva lor didactică privind predarea temei germanilor basarabeni în instituțiile superioare de învățământ din Ucraina și Moldova. Această publicație colectivă are următoarele parți componente: N. Holovina „Textele autentice ale germanilor basarabeni la seminarul „Aspectele lingvistice ale istoriei coloniilor germane din Basarabia 1814-1940””; C. Grossu-Chiriac „Didactizarea izvoarelor germanilor basarabeni pentru prelegeri la universitate. Literatura germană: „Receptarea lui Goethe în presa germanilor basarabeni”; G. Corman „Imaginea germanilor basarabeni în literatura de călătorie rusă în secolul al XIX-lea la Universitatea de Stat din Moldova”: J. Sallanz „Literatura de memorie a germanilor basarabeni ca temă de predare la cursul de masterat „Didactica și strategii de comunicare a limbii germane””; P. Adelsgruber și V. Andronachi „Priviri din exterior și priviri asupra propriului străin: Descrieri actuale de călătorie și alte izvoare ale germanilor basarabeni la seminarul de cultură și civilizație a țărilor vorbitoare de limbă germană (USM) și experiența unui ghid moldovean cu grupele de germani basarabeni”.

Materialele menționate pot fi accesate on-line (publicațiile individuale la p. 440-530, iar cea colectivă la p. 530-589).

 Galina Corman